ÎNTRUNIREA PREOȚILOR DIN PROTOPOPIATUL MADRID-EST

 

 

          Miercuri, 7 iunie 2023, a avut loc, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei, întrunirea preoților Protopopiatului Madrid-Est, în biserica Parohiei Sfântul Nectarie Taumaturgul, din Coslada.

Au fost prezenți preoții protopopiatului, după cum urmează:

Pr. Adrian Pintea, din Parohia „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” - Alcalá de Henares;

            Pr. Ioan Ciprian Farcaş, din Parohia „Sfântul Apostol Andrei” - Arganda del Rey;

            Pr. George Cimpoca, din Parohia “Sfântul Nectarie Taumaturgul” - Coslada;

            Pr. Emilian Geabana, din Parohia „Sfântul Cuvios Ioan Casian” - Guadalajara;

            Pr. Sergiu Adrian Covaci, din Parohia „Întâmpinarea Domnului” - Mejorada del Campo;

            Pr. Mihai Cătălin Savu, Parohia „Sf. Mare Mucenic Pantelimon” - Torrejón de Ardoz;

            Pr. Ioan Sebastian Hârţ, din Parohia „Sfântul Ioan de la Prislop” - Villarejo de Salvanés;

            Pr. Vadim Patrinica, din Parohia “Sf. Mare Mucenic Mercurie” – Vicalvaro.

          După săvârșirea slujbei Paraclisului Maicii Domnului, a avut loc conferința propriu-zisă, a cărei temă,  „Muzica bisericească - rodul întâlnirii omului cu Dumnezeu”, a fost prezentată de Pr. George Cimpoca.

           Din expunerea temei și discuțiile purtate, au fost semnalate, printre altele:

       1. Muzica este, fără îndoială, una dintre minunile lumii, fără de care orice suflet ar simţi că îi lipseşte ceva, fără de care o inimă s-ar sufoca. Muzica este un dar al lui Dumnezeu. Ea vine firesc, născută ca urmare a nevoii omului de a exprima cât mai convingător ritmul trăirii sale. Originea şi pricina cântării se află în mare măsura în slăvirea lui Dumnezeu.

       2. Muzica este menționată în Biblie pentru prima oară în Vechiul Testament, în cartea Facerii, capitolul al patrulea. Adam și Eva au avut primii doi fii, pe Cain și Abel. Cunoaștem istoria lor și cum Cain l-a ucis pe fratele său. Unul dintre urmaşii lui Cain, Iubal este cel despre care Scriptura menţionează că a inventat instrumentele muzicale; el este „tatăl celor ce cântă din chitară şi din cimpoi” (Facerea 4, 21).

       3. Despre cum era cântarea primilor creștini, câteva presupuneri enunță părintele Petre Vintilescu: „Primii creștini fiind recrutați dintre iudei, veneau în biserică cu vechea manieră a cântării lor de la templu și de la sinagogă, pe care, precum știm, le-au frecventat încă câtăva vreme chiar după convertirea lor. Astfel, psalmul, care forma în cultul iudaic elementul sau, mai bine zis, materialul cântării religioase, a trecut odată cu dânșii în Biserica creștină, împreună cu alte câteva cântări biblice.” De la psalmi avem termenul de “psalt”, desemnând cântărețul de muzică bisericească ortodoxă, dar și termenul de “psaltichie”, care este de fapt știința și arta interpretării muzicii bisericești.

       4. De ce Sfinții Părinți au hotărât ca slujbele bisericești să fie cântate, și nu doar rostite? Sfântul Vasile cel Mare scria în omilia sa la Psalmul 1: „Duhul cel Sfânt a văzut că neamul omenesc este greu de îndrumat spre virtute şi că noi, din pricina înclinării spre plăcere, neglijăm cu totul vieţuirea cea dreaptă. De aceea, ce face? A unit dogmele cu plăcerea cântatului, ca, odată cu dulceaţa melodiei, să primim pe nesimţite şi folosul cuvintelor de învăţătură; face la fel ca doctorii cei înţelepţi; aceştia adeseori ung de jur împrejur cu miere paharul în care dau bolnavilor fără poftă de mâncare doctorii mai amare. Pentru aceasta, dar, ni s-au alcătuit aceste melodii armonioase ale psalmilor, pentru ca celor care sunt copii cu vârsta sau cei care sunt cu totul tineri cu purtarea să li se pară că ei cântă, dar de fapt îşi instruiesc sufletul.”

        Sfântul Ioan Gură de Aur abordează aceeași temă în explicația sa la Psalmul 41: „Dumnezeu, văzând că cea mai mare parte dintre oameni erau nepăsători, puțin dispuși să citească lucrurile spirituale și să îndure cu plăcere osteneala, a voit să le facă munca mai plăcută; El a adăugat la cuvintele profetice melodia, pentru ca, atrași de ritmul cântării, să-I înalțe toți cu căldură imnele sfinte. Căci nimic pe lume nu deșteaptă atât de mult sufletul, dându-i aripi, liberându-l de cele trupești […] ca o melodie și o cântare divină adaptată ritmului.” Din aceste motive, cu excepția rugăciunilor propriu-zise și a unor psalmi, „aproape tot cultul ortodox este cântat, începând cu binecuvântarea, ecteniile și ecfonisele acestora și continuând cu imnele bisericești.”

        5. Cu privire la modul în care se cuvine să fie interpretate cântările bisericești, Părintele Nicolae Necula, fost profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, afirma că Sfinții Părinți „nu pun accentul pe calitatea, intensitatea, tăria, înălțimea sau frumusețea vocii, ci pe inteligibilitatea textului.” Astfel, în ceea ce privește o executare corectă și cuviincioasă a recitativului liturgic, părintele profesor considera că acesta se cuvine să fie „întotdeauna simplu, cursiv, firesc, natural, ca și vorbirea, nu împopoțonat cu modulații artistice sau cu variații melodice ori cu lamentări tânguitoare, care îl denaturează. „Recitativul nu trebuie să fie strident, țipat, forțat și nici să nu fie încărcat cu multe modulații, căci cu cât este mai simplu și mai drept, cu atât este mai frumos, gustat și apreciat de ascultători. El trebuie să fie o rugăciune.”

         Ultima parte a conferinţei a fost consacrată analizei unor aspecte privind misiunea preoţească în comunităţile protoieriei, viaţa liturgică, administrativă şi economică parohială.

A consemnat:

PC Părinte Protopop George Cimpoca