În Duminica a XVII-a după Rusalii, 14 Februarie, Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Episcopală din Madrid. 
Preasfinția Sa, în cuvântul de învățătură, adresat credincioșilor din catedrală, a vorbit despre femeia cananeeancă prezentată în evanghelia citită în cadrul Sfintei Liturghii și virtuțile de care a dat dovadă aceasta. 
"Atitudinea aparent disprețuitoare a Mântuitorului a fost una pedagogică. Întâi de toate, dorea să le dea o lecție ucenicilor Săi. A vrut să le arată că toți oamenii sunt zidirea Lui Dumnezeu, toți oamenii sunt capabili de o credință puternică, de dragoste de smerenie foarte mare."
"Această femeie, măcar că era păgână, a arătat virtuți mult mai alese decât erau în stare mulți dintre cei din Israel. De aceea Mântuitorul procedează în acest fel, ca să le dea o lecție, ca să o pună în valoare, dar în cele din urmă îi spune: fie ție cum voiești. Se vede că Mântuitorul a apreciat, întâi de toate, credința ei. Avea o credință puternică. Era convinsă că Mântuitorul Hristos o poate ajuta."
"Pe lângă credință, avea și multă dragoste. Este de remarcat faptul cum se roagă: Miluiește-mă, Doamne, fiica mea este rău de un demon. Foarte mult a prețuit Mântuitorul felul cum se ruga și se raporta. Noi nu trebuie să simțim aceasta numai pentru copiii noștri, ci pentru tot omul. Când mă rog pentru cineva, să mă rog ca pentru mine însumi."
"Al treilea lucru pe care Mântuitorul l-a apreciat la această femeie a fost smerenia, când a zis: nu este bine să iei pâinea copiilor și să o arunci câinilor, indirect, Mântuitorul a făcut-o câine,  dar ea i-a răspuns Domnului: așa este, dar și câinii mănâncă din fărâmiturile care cad de la masa stăpânilor lor. Când a auzit acest cuvânt, se vede că era și o femeie înțeleaptă, Mântuitorul îi spune: fie ție cum voiești."
În încheiere, Preasfinția Sa a adăugat: "să învățăm de la femeia cananeeancă: credința puternică în Mântuitorul Hristos, dragostea față de aproapele aflat în suferință, suferința lui să fie și suferința mea, și smerenia. Am mai putea învăța de la această femeie rugăciunea, rugăciunea stăruitoare."