PS Timotei a slujit în Arhiepiscopia Râmnicului

 

 

Duminică, 28 septembrie 2025, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, s-a aflat în parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Râmnicu Vâlcea, unde a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie. Alături de ierarh au slujit Preacucernicul Părinte paroh Bogdan Iulian Vieru, consilier eparhial, Preacucernicul Părinte profesor Nicolae Proteasa, Preacucernicul Părinte Ilie Zacheia și Preacuviosul Părinte Arhidiacon Spiridon Burlacu, consilier economic în Episcopia Spaniei și Portugaliei.

În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa a tâlcuit Evanghelia zilei: Sfântul Apostol Petru, atunci când a spus: «Ieși de la mine, Doamne, că sunt om păcătos», și-a recunoscut păcătoșenia. Aceasta a fost prima mărturisire făcută în fața Mântuitorului. Petru a căzut în genunchi și a spus: «Doamne, sunt un om păcătos!» Și noi ne rugăm asemenea lui Petru atunci când spunem: «Nu sunt vrednic, Doamne, să intri sub acoperișul casei mele”» Căci nimeni nu este vrednic de Hristos, dar pentru iubirea Sa de oameni îndrăznim. Astfel, când ne spovedim, nu preotului îi mărturisim păcatele, ci lui Hristos, iar preotul este martor al Tainei. Păcatul înseamnă neascultare de Dumnezeu și ascultare de voia noastră. Pe oameni putem să-i înșelăm, dar pe Dumnezeu nu. Dacă nu ne mărturisim păcatele, răul ne împietrește inimile și ne îmbolnăvește sufletește și trupește. De aceea, spune Domnul: «Să nu apună soarele peste mânia voastră» – să ne împăcăm înainte de apus, pentru ca răul să nu se așeze în noi. Hristos nu fuge de păcătos, ci îl caută pentru a-l mântui. Pe Petru, cel slab, l-a făcut Apostol. La fel și Pavel, care mai înainte prigonea Biserica, a devenit mare propovăduitor. Aceasta este cheia: sfinții nu au fost fără păcat, dar s-au pocăit, și prin pocăință au devenit prieteni ai lui Dumnezeu.

Părintele paroh Bogdan a mulțumit Preasfinției Sale pentru binecuvântarea adusă comunității și pentru împreuna-slujire, exprimând recunoștința credincioșilor pentru prezența și cuvântul de învățătură.