Canonizarea Mitropolitului Simion Ştefan

Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia a găzduit duminică, 30 octombrie, proclamarea canonizării Mitropolitului Simion Ştefan, cel care şi-a pus puternic amprenta asupra vieţii bisericeşti din această parte a ţării, păstorind între anii 1643-1656. La eveniment au participat zeci de ierarhi, între care şi Preasfinţitul Părinte Timotei, Episcopul Spaniei şi Portugaliei, în fruntea soborului aflându-se Preafericitul Teodoros al II-lea, Patriarhul Alexandriei, Preafericitul Daniel, Patriarhul României şi Înaltpreasfinţitul Hrisostom, Mitropolit de Patras, Grecia.    

Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, a dat citire Tomosului Sinodal de canonizare, în care au fost evocate faptele minunate şi viaţa plină de sfinţenie a ierarhului: „Credinţa sa ortodoxă, viaţa sa curată şi plină de fapte vrednice, osteneala sa cea multă pentru traducerea şi tipărirea Noului Testament pe înţelesul poporului român, priceperea şi înţelepciuna cu care a apărat dreapta credinţă a poporului român de eresurile vremii au rămas până în zilele noastre în amintirea şi evlavia creştinilor din Transilvania”.

Pentru acestea şi pentru multe alte fapte prin care Mitropolitul Simion Ştefan a scris pagini din istoria Bisericii noastre, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a  hotărât trecerea sa în rândul sfinţilor.

Despre acest eveniment a vorbit Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: „Dumnezeu ne-a binecuvântat astăzi cu o sărbătoare mare şi sfântă, proclamarea canonizării Sfântului Simeon Ştefan, Mitropolit al Transilvaniei în secolul al XVII-lea. Bucuria noastră este sporită prin prezenţa aici a Capului Sfântului Andrei, adus aici cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Greciei şi prin bunăvoinţa Înaltpreasfinţitului Mitropolit Hrisostom de Patras. La această bucurie se adaugă o alta, tot aşa de mare, bucuria binecuvântării Sfântului Apostol Marcu, care a întemeiat Biserica Alexandriei şi iată acum, urmaşul Sfântului Apostol Marcu este aici prezent, Preafericitul Părinte Teodoros al II-lea, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi al întregii Africi”.

Preafericitul Părinte Patriarh Teodoros al II-lea i-a dăruit Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, un dicher şi un tricher, dar şi un engolpion cu icoana Mântuitorului Iisus Hristos. Înaltpreasfinţitul Părinte Hrisostom i-a dăruit Părintelui Arhiepiscop Irineu un epitrahil şi un omofor arhieresc, iar pentru Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia a oferit în dar o Cruce de binecuvântare.

Mulţumind pentru participarea la această slujbă, moment istoric pentru Arhiepiscopia Alba Iuliei, ca de altfel pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, chiriarhul locului, a reliefat această bucurie prin ochii credincioşilor prezenţi în număr impresionant: „A contribuit imens la promovarea elementului cultural şi lingvistic românesc, consolidând identitatea naţională şi confesională a românilor transilvăneni. Într-adevăr, Sfântul Ierarh Simion Ştefan a conservat şi a întărit legea românească prin cultură, credinţă şi abilitate pastorală. Cărturarul bălgrădean ne îndeamnă, prin viaţa şi prin faptele sale, să fim evlavioşi, iubitori de rugăciune, coerenţi în credinţa noastră ortodoxă şi generoşi în slujba semenilor noştri”.    

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, în ședința din 21 iulie 2011, canonizarea Sfântului Ierarh Simion Ștefan cu data de pomenire 24 aprilie.

Viaţa Mitropolitului Simion Ştefan

Mitropolitul Simion Ştefan a păstorit între anii 1643 şi 1656, iar de numele său se leagă traducerea integrală în româneşte a Noului Testament, lucrare cunoscută sub numele de Noul Testament de la Bălgrad. A fost numit să ocupe acest scaun după Mitropolitul Ilie Iorest, într-o perioadă extrem de dificilă, când românii ardeleni erau excluşi din viaţa politică şi persecutaţi pe motive confesionale. Dintre cele 20 de protopopiate ortodoxe ale Transilvaniei, doar 3 erau sub jurisdicţia noului mitropolit, restul de 17 fiind subordonate superintendentului calvin Geleji Katona István. Pentru a putea efectua vizite pastorale şi în cele 17 protpopiate care nu îi aparţineau, ierarhul trebuia să respecte anumite condiţii, între care să fie însoţit de doi supraveghetori şi să promoveze calvinismul. Cu toate acestea, a reuşit să evize calvinizarea Bisericii Ortodoxe.    

În plan cultural, Mitropolitul Simion Ştefan s-a consacrat prin editarea a două lucrări biblice, de larg uz liturgic şi personal, dar şi de înaltă ţinută literară: Noul Testament (1648) şi Psaltirea (1651).