În seara de vineri, 31 ianuarie, mai mulţi iubitori de cultură românească, în special de poezia poetului naţional Mihai Eminescu, s-au întrunit în sala de teatru a Casei de Cultură din Collado Villaba pentru a asculta conferinţa doamnei profesor universitar Eugenia Popeangă de la Universitatea Complutense din Madrid. În deschidere, grupul de copii de la Şcoala parohială, condus de doamna preoteasă Elena Mădălina Tabarcia, împreună cu copiii de la Cursul de Limbă Română organizat de Primăria oraşului Collado Villalba şi conduşi de domnişoara Dana Oprica, au recitat câteva poezii ale marelui poet naţional: Revedere, Ce te legeni, O rămâi, Somnoroase păsărele şi Cu penetul ca sideful. Apoi, urmând discursul despre Mihai Eminescu, doamna profesor ne-a explicat de ce Eminescu este emblema românismului, de ce îl numim poet naţional. Aşa cum spunea dumneaei, Eminescu reuneşte ceea ce putem numi elementele formatoare, bazice ale poporului român. Unul dintre aceste elemente bazice care formează identitatea noastră este limba.
Alături de Ion Luca Caragiale şi de Ion Creangă, poetul naţional a prelucrat limba română aducându-o la cea mai înaltă exprimare literară. Dacă până la Eminescu limba română literară avea un statut fragil, o dată cu marele poet expresia literar-poetică atinge deplina maturitate, astfel Eminescu devenind creator al limbii române literare. Recurgând la un univers cunoscut tuturor, pădurea, lacul, lumea vegetală, codrul, marea, elemente bazice, încărcate de simbolismul intrinsec, poetul creează versuri de o simplitate uimitoare în raport cu bogăţia sintactică a frazelor.
Toţi marii specialişti în poezia eminesciană recunosc marile dificultăţi în traducerea acesteia, Eminescu fiind un poet aproape intraductibil şi astfel limba noastră, prin lira geniului eminescian, devine una dintre cele mai importante limbi din punct de vedere poetic pe plan universal. În continuare, doamna profesor a trecut succint în revistă principalele teme eminesciene: dragostea, moartea, geniul, timpul, istoria naţională prin binecunoscuta antiteză trecut-prezent etc. reînviind în noi universul liric eminescian, exemplificând prin poeziile cele mai cunoscute de către noi, publicul larg, şi a încercat să ni-l descopere şi pe omul Eminescu, publicistul ancorat în epoca în care a trăit.
În încheiere, corul parohiei „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul” din Villalba a interpretat Sara pe deal şi Pe lângă plopii fără soţ, iar domnul Ovidiu Mocan din San Lorenzo de el Escorial a recitat poezia Scrisoarea III şi poezia Trebuiau să poarte un nume dedicată lui Eminescu de către poetul Marin Sorescu.
Aşa cum s-a dovedit a fi de-a lungul veacurilor, Biserica trebuie să fie şi în diasporă propăşitoare de cultură românească. Păstrarea limbii, identităţii şi culturii româneşti contribuie direct la păstrarea credinţei ortodoxe strămoşeşti.
Acest eveniment cultural românesc a fost organizat de către Asociaţia Plataforma Rumano-Española din Collado Villalba, în strânsă colaborare cu parohia noastră. Din partea Primăriei oraşului a participat domnul consilier pe imigraţie Orfelino Benavidez, iar din partea Colegiului Sociologilor şi Politologilor din Madrid, instituţie colaboratoare cu Primăria oraşului în integrarea comunităţii imigranţilor din localitate, domnul Ramon de Marcos Sanz.
Prezbitera Elena Mădălina Tabarcia
https://www.obispadoortodoxo.es/index.php/arhiva/evenimente-2014/118-ianuarie-2014/680-mihai-eminescu-omagiat-in-parohia-villalba#sigProId548af65eb1