Duminică, 2 Iunie 2024, Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, a săvârșit Sfânta Liturghie, la Catedrala Episcopală Intrarea Maicii Domnului în biserică, din Madrid. Alături de Ierarh a slujit soborul de preoți și diaconi ai Catedralei Episcopale.
În cuvântul de învățătură adresat celor prezenți, Preasfinția Sa a explicat pericopa evanghelică a acestei Duminici- Convorbirea Mântuitorului cu femeia samarineancă. Sunt trei aspecte pe care aș dori să le subliniez, pornind de la evanghelia acestei duminici.
Mai întâi respectul față de persoană. Mântuitorul Hristos o cinstește pe femeia samarineancă, chiar dacă era de alt neam, de altă credință și plină de păcate. Cinstind-o, ajunge la inima ei, și așa o convertește, făcând din ea un apostol al Său, care la sfârșit își va da viața pentru El. Dacă ne purtăm față de ceilalți oameni cu superioritate și dispreț, nu vom ajunge niciodată la inima lor.
Al doilea lucru pe care doresc să-l subliniez, este faptul că nu toate religiile sunt mântuitoare. Atunci când femeia Îl întreabă pe Domnul unde este adevărata închinare, El nu îi spune că este bine și la Garizim, și la Ierusalim, ci îi spune că mântuirea este din iudei, credința lor fiind revelată de Dumnezeu. Iar la Garizim nu este adevărata închinare, deoarece credința lor era o născocire a minții omenești. Credința creștină nu este o religie între celelalte, ci este însăși viața; este lumina care luminează în întunericul păcatului și al morții.
Iar al treilea lucru pe care doresc să îl evidențiez, este faptul că dacă asumăm o credință, trebuie să o facem din convingere. Locuitorii din cetatea Sihar îi spun femeii samarinence, care i-a chemat să-L vadă pe Hristos: “ credem în El și pentru că tu ne-ai spus, dar și pentru că noi înșine ne-am încredințat.” Nu este suficient să păstrăm credința ortodoxă doar pentru că este moștenire de la părinți, ci și pentru că noi înșine ne-am încredințat că aceasta este calea mântuirii. Dacă nu avem această convingere, suntem datori să cercetăm, până o vom dobândi.
