​Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, s-a aflat sâmbătă, 14 Septembrie 2024, la Mănăstirea Franciscană din Potes, Cantabria, unde se păstrează una din cele mai mari părți din Lemnul cinstitei Cruci a Domnului, încă din secolul al VIII-lea. A devenit o tradiție, ca în fiecare an, prin bunăvoința conducerii Mănăstirii, credincioșii români ortodocși din cuprinsul Episcopiei noastre, să participe într-un număr foarte mare la slujba Privegherii și la Sfânta Liturghie, închinându-se cu multă evlavie la acest prețios odor.

      În cuvântul de învățătură, Ierarhul a explicat însemnătatea praznicului: Sărbătoarea de astăzi este în strânsă legătură cu Vinerea Mare, acesta fiind motivul pentru care, în orice zi s-ar întâmpla, ea este o zi de post. Nu poate fi un alt mod mai potrivit de a cinsti Pătimirile Domnului și Sfânta Cruce, decât cu post și cu rugăciune. Prin ceea ce s-a întâmplat în Vinerea Mare pe Golgota, crucea, dintr-un instrument de tortură, a devenit altarul de jertfă al Noului Legământ, și, de asemenea, Pomul Vieții, ale cărui roade, Trupul și Sângele Domnului, le primim la fiecare Sfântă Liturghie, spre iertarea păcatelor și spre moștenirea vieții veșnice.

      În fața Crucii Domnului suntem chemați să învățăm trei lucruri esențiale: răbdarea, iertarea și rugăciunea pentru întreaga lume. Urcând pe Golgota, Domnul nu se gândea nici la Pilat, nici la Iuda, ci la Tatăl, din mâna Căruia le primea pe toate cu smerenie. Dacă nu primim cu smerenie crucea vieții, ca din mâna lui Dumnezeu, ea nu ne va înălța la cer, ci ne va pogoarâ în adâncul iadului.Pe Cruce, Domnul își apără răstignitorii, rugându-L pe Tatăl să-i ierte, că nu știu ce fac. Înseamnă că și noi, dacă dorim să moștenim Împărăția Cerurilor, trebuie să iertăm tuturor toate, din inimă. Fără iertare nu vom avea parte de bucuria mântuirii. Pe Cruce, Domnul Hristos, S-a rugat pentru mântuirea tuturor oamenilor. El nu vrea să se piardă nici măcar un suflet, dar, pentru aceasta și noi trebuie să ne rugăm neîncetat. Atunci când stăm în fața lui Dumnezeu la rugăciune, din inima noastră nu trebuie să lipsească nimeni. Dacă, în mod intenționat, scoatem pe cineva din inima noastră, rugăciunea nu ne va fi primită, noi înșine rămânând în afara raiului, la fel ca fecioarele cele neînțelepte.

      La final, Preacucernicul Părinte Protopop Andrei Turea a mulțumit Preasfințitului Părinte Teofil de Iberia pentru slujire și cuvânt, precum și părinților veniți împreună cu credincioșii din parohiile lor.