Ne-am oprit puțin din alergarea de zi cu zi și am privit mai adânc la taina Bunei Vestiri, la răspunsul rostit de Maica Domnului în fața îngerului: un dar oferit nouă tuturor, care a înnoit pentru totdeauna istoria umanității.Prin acel răspuns, ea nu a devenit doar Maica lui Dumnezeu, ci și mama noastră a tuturor. De aceea, nu am vrut să lăsăm această zi să treacă fără să o așezăm în inimă, la loc de cinstire și prețuire.

Întâlnirea noastră a fost una de suflet. Copiii au cântat, au spus poezii și au dăruit mamelor lor lucruri pregătite cu grijă în săptămânile dinainte, mici daruri făcute de mânuțele lor dibace. Și, pentru o clipă, în biserică s-a făcut multă liniște, iar mamele s-au emoționat până la lacrimi.

Gândul nostru s-a îndreptat mai ales către mamele de aici, de pe meleaguri străine. Către cele care au început o viață nouă, nu de puține ori cu teamă, cu lipsuri, cu dor și cu multă povară. Care duc pe umeri griji pe care nu le spun și care, chiar și atunci când le este greu, nu se dau bătute. Avem nevoie adesea să ne oprim și să conștientizăm că: Fără mamă nu există viață, dar câtă luptă tăcută stă în spatele acestei vieți, numai Dumnezeu știe.

Pe lângă cântecele și poeziile rostite de copilași, anul acesta am rostit Canonul mamei către Maica Domnului. După fiecare stih: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, care L-ai născut pe Hristos, Mântuitorul sufletelor noastre, fii în chip tainic Născătoare de Dumnezeu și înlăuntrul copilului meu" am încredințat toate poverile dar și dorințele noastre la picioarele Maicii Domnului.

Am dorit de asemenea să le reamintim mamelor că fiecare are o menire. Să primească cu pace chemarea Domnului de a lucra prin mâinile lor, prin pașii lor, prin glasul și privirile lor.

La sfârșit, am oferit flori tuturor mamelor și doamnelor din parohie și am rămas la o agapă.

Ani cu rost, plini de Hristos, le dorim tuturor femeilor! 

A consemnat: doamna preoteasă Cristina Iacob